Judetul Constanta
Judet în extremitatea sud estica a României, între Dunare (la V) si Marea Neagra (la E), la granita cu Bulgaria. Relieful predominat este de podis tabular (Pod. Drobogei Centrale si de Sud), sub 200 m altitudine, cu interfluvii largi, brazdate de vai bine individualizate. Relief calcaros în Pod. Drobogei de Sud, evidentiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hârsova-Crucea-Gura Drobogei, chei, doline, pesteri.
La est, judetul este scaldat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adâncimea apei este mica în dreptul litoralului românesc.
Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar în partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu înaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia).
Reteaua hidrografica are cursuri scurte, care seaca în anotimpul cald, cu exceptia râurilor Casimcea si Topolog. Exista si numeroase limane fluviatile (Buceag, Gârlita, Oltina, Dunareni), fluvio-maritime (Istratia, Nuntasi, Tasaul, Siutghiol) si maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol).
Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, pasari si mamifere.
În regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit în oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stâng al Vaii Casimcea, în dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fântânita-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Hârsova, Pesterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu.
În subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice. Suprafata ` podisului este în mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea având chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse în valoare pe masura darii în folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special îl prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.
Peisaje puternic antropizate, aflate într-o continua transformare, datorita asezarii. Interventia omului s-a facut simtita în mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc. Regiune bine populata, cu numeroase orase: Constanta, Basarabi, Cernavoda, Eforie, Hârsova, Mangalia, Medgidia, Navodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol, si 52 de comune. Are o suprafata de 7 055 km2, care reprezinta 2,97% din suprafata tarii. Populatia este de 760 000 locuitori, din care 72% în mediul urban, cu o densitate de 91, 2 loc/km2.
Conditiile naturale si iesirea la Marea Neagra, au conditionat concentrarea asezarilor, a populatiei. Mediul natural a fost intens modificat mai ales în cadrul oraselor, sau ca urmare a poluarii. Au aparut peisaje agricole în urma defrisarii. Agricultura dispunea, în 1989, de un fond agricol mare (563 899 ha), din care 483 760 ha terenuri arabile. Viticultura are conditii optime de dezvoltare prin podgoriile Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Cochirleni. Livezile formeaza bazine pomicole în arealul localitatilor Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caisi), Cuza Voda, Lipnita, Ostrov (pruni, meri, peri, ciresi, visini).
Clima temperat - continentala, caracteristica judetului Constanta, este influentata de pozitia geografica, situarea între Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. În zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blânde, marcate de vânturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaza între 10-15 oC. Precipitatiile anuale variaza între 400-500 mm, zona cea mai saraca în precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 mm.
Atractii turistice
Lacuri
Techirghiol (cel mai bogat lac pentru namol terapeutic din Romania), Bugeac, Oltina, Corbu, Tasaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc.
Pesteri
complexul natural de la Gura Dobrogei, situat intre Limanu si Targusor, format din trei pesteri: Limanu, Liliecilor si La Adam, unde traiesc mari colonii de lilieci.
Rezervatii naturale
Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni.
Statiuni
Costinesti (numita si Statiunea tineretului), Eforie Nord (la 14 km de Constanta, statiunea a fost infiintata in 1894, cand a fost construit aici un sanatoriu), Eforie Sud (fosta statiune Carmen Sylva era il 1930 cea mai importanta statiune de pe litoralul romanesc), Jupiter - Cap Aurora, Mamaia (cea mai mare statiune turistica din Romania, ale carei inceputuri dateaza din 1906 - 1919), Mangalia (vechea colonie greceasca - Callatis - fondata in sec.4 i.e.n.), Neptun - Olimp, Saturn, Venus, Techirghiol (statiune permanenta pe malul lacului cu acelasi nume).
Vestigii istorice
ruinele cetatii Histria (cea mai veche asezare greceasca din Romania, fondata in 657 i.e.n. de catre colonistii greci veniti din Milet), cetatea Tomis (fondata de grecii din Milet in secolul 6 i.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanta (ridicata in sec 3 - 4 e.n., este un monument unic in aceasta parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia.
Cladiri religioase
Moscheea din Constanta (construita in 1910), Catedrala ortodoxa din Constanta (ridicata in 1883 - 1895), moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datand din 1590), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi etc.
Muzee
Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta (aici se gasesc colectii de istorie greceasca, romana si bizantina), Muzeul de Stiinte Naturale (incluzand Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Arta din Constanta, Muzeul Marii din Constanta, Muzeul Marinei din Constanta.
Rezervatii naturale din judetul Constanta
Masivul Cheia
Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.
Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov si ocupa o suprafata de 19,70 ha, fiind inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha.
Incepand cu anul 1962, rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare, cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de stepa, ricinul, etc.
In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei. Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.
Dunele litorale de la Agigea
Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha si ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelul, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.
Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti, se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei, numita "Cascaia".
Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjeni.
Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin, reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.
Canaralele de la Harsova
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium, se afla Canaralele de la Harsova. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.
Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei - Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci.
Punctul fosilifer de la Aliman
Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa, fiind declarata monument al naturii.
Punctul fosilifer Seimenii Mari
Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.
Punctul fosilifer Cernavoda
Situata in sudul Vaii Carasu (langa Cernavoda), rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha si cuprinde o fauna fosila bogata, reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarata monument al naturii.
Reciful de la Topalu
Se gaseste la 3 km de comuna Topalu, intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, si ocupa o suprafata de 8 ha. Rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.
